【Î】 Fiul meu va împlini în curând 1 an și 10 luni. Când ceva nu merge cum vrea el, de exemplu, jucăriile sale (mașini sau trenuri) nu funcționează așa cum se așteaptă, se înfurie și aruncă cu jucăriile. Când îi spun „Nu face asta”, o aruncă în mine pentru că l-am certat. Deși sunt supărată pe el, mai degrabă încerc să-l avertizez, nu să strig la el. Cu toate acestea, atitudinea sa nu se îmbunătățește. În cele din urmă, uneori ajung să-l cert. În aceste cazuri, ce ar trebui să fac?
【R】Se pare că ego-ul său se dezvoltă și că vrea să-și exprime sentimentele. Dar încă nu poate să ducă la îndeplinire acțiunile așa cum ar vrea el. Când lucrurile nu merg așa cum vrea el, plânge, aruncă cu lucruri, mușcă sau lovește. Aceasta este o etapă a creșterii sale și un semn că el se dezvoltă fără probleme. Acesta este un comportament obișnuit. Când fiul Dvs. va mai crește puțin, va putea să facă ceva sau să-și transmită sentimentele pe măsură ce le simte, iar atitudinea lui se va îmbunătăți în mod natural.
Când se supără pentru că nu poate face ceva așa cum s-ar fi așteptat, vorbiți cu el pentru a-i arăta că-i înțelegeți sentimentele: „Nu ai putut să ○○”, „Ai vrut să ○○.” Apoi, îndrumați-l în așa fel încât să-și folosească jucăriile într-un mod bun, spunându-i: „Hai să ne jucăm cu asta așa.” „Haide să o facem așa.” Ar trebui să-i spuneți în mod repetat să nu arunce cu lucrurile. De asemenea, este bine să-l îndrumați într-un alt tip de joc, schimbându-i jucăria cu o minge moale și spunându-i: „Poți să arunci cu mingea de mai multe ori.” Dacă e supărat și după ce face aceste lucruri, ar trebui să-l lăsați singur pentru o vreme. Când îl învățați pe fiul Dvs. ce este nu este bine, trebuie să fiți strictă cu el și să nu vă schimbați deloc atitudinea. Dezvoltați-i capacitatea de a înțelege ce înseamnă un comportament bun, dându-i o îmbrățișare strânsă și lăudându-l că s-a liniștit și că a încetat să plângă.
